Cine a fost primul pilot de vânătoare român?

5 min de citit

Născut la Slatina pe 28 martie 1883, generalul-aviator Constantin Beroniade este primul pilot de vânătoare român şi singurul care a participat la o misiune de atac împotriva avioanele inamice germane trimise să bombardeze Bucureştiul în perioada primului război mondial.

Atras de mic de uniforma militară, viitorul general de escadrilă aeriană s-a înscris la Şcoala fiilor de militari din Craiova, pe care a absolvit-o în anul 1903. Şi-a continuat pregătirea pentru cariera de ofiţer la Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie, unde a fost admis la data de 1 iulie 1903, în urma unui examen dificil.

Doritor de o schimbare a carierei sale, a ales să devină aviator militar, astfel că a fost detașat la Școala de Aviație din cadrul Batalionului de Căi Ferate, la 1 martie 1912. Aici a devenit unul dintre cei mai buni piloți ai școlii, drept care a fost trimis în anul 1913 la cursuri de pilotaj în Anglia, la Bristol. În același an a obținut acolo la 4 iulie 1913 brevetul de „pilot din străinătate”, zburând pe un monoplan de tip Bristol deasupra Salisbury Plain.

Monoplan de tip Bristol

La 1 octombrie 1913, a fost înaintat la gradul de căpitan, regăsindu-se, în continuare, în organica Batalionului de Specialităţi. Visul de a zbura i s-a împlinit când, la 15 septembrie 1915, prin Decizia Ministerială nr. 305/1915, a fost ataşat pe lângă Corpul de Aviaţie, unde a primit comanda unui grup de escadrile destinat frontului. Bun şi neînfricat pilot, în decembrie 1915 a atins recordul de zbor la înălţime, la noi în ţară, ajungând cu aparatul pe care l-a pilotat până la 5600 metri.

La 15 august 1916, odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, căpitanul Constantin Beroniade a fost mobilizat la Corpul de Aviaţie. În această calitate, a executat o serie de misiuni deosebit de dificile, fiind „… primul aviator român care a pilotat avioane de vânătoare şi singurul care a atacat avioanele inamice ce veneau la Bucureşti şi cele ce au atacat la Flămânda”, aşa cum reiese din Foaia calificativă pe anul 1916, de la 15 august 1916 la 1 noiembrie 1916.

În campania din vara-toamna anului 1916, căpitanul Constantin Beroniade a comandat diferite unităţi de aviaţie, respectiv Centrul de Instrucţie Pipera, începând cu data de 16 august 1916, Grupul de aviaţie Braşov, în perioada 15 septembrie-15 octombrie 1916, Escadrila de Luptă Flămânda, în perioada 15 octombrie-1 decembrie 1916 şi Şcoala de Aviaţie Bârlad până în 1 septembrie 1917.

În timpul campaniei din 1916, la mobilizare Beroniade comanda Grupul 3 Escadrile, subordonat Armate 3 române. Grupul avea baza aeriană la Băneasa și era compus din escadrilele „București” (două avioane M. Farman, două Morane Saulnier și patru Voisin), „Alexandria” și „Budești” (fiecare cu câte un avion M. Farman și unul H. Farman). Între 16/29 august – 14/27 septembrie a preluat comanda Centrului de Instrucție Pipera. Aflat aici, a fost numit comandantul nou-formatei Escadrile de Luptă cu baza la Pipera.

Aceasta a reunit în dotare avioanele Nieuport 11 trimise de francezi, fiind operată de aviatorii francezi locotenent René Chambe⁠ și contele sublocotenent Lareinty de Tholozan, alături de sergentul Gilbert Adam, precum și de aviatori români, căpitanii Constantin Beroniade și Nicolae Capșa, alături de sublocotenenții Vasile Craiu și Petre Macavei. Trei avioane urmau să fie operate de francezi, în timp ce restul de trei urmau să fie operate prin rotație, de către români.

Nieuport 11 (Bebe) Fighting Scout Biplane Aircraft
Avion de vânătoare de tip Neuport 11

Datorită orgoliului lui René Chambe, care a fost avansat locotenent și și-a dorit comanda Escadrilei de Luptă, încă de la început au existat tensiuni între aviatorii francezi și cei români, ceea ce s-a soldat cu plecarea lui Chambe de la aerodrom. Ca efect a apărut o situație penibilă, pentru că în timpul alarmelor rămâneau la sol avionul locotenentului francez și un aviator român, deoarece acesta nu avea dreptul să folosească aparatul respectiv.

La sfârșitul lunii tensiunea din escadrila de la Pipera a atins paroxismul, ca urmare a unei altercații dintre Beroniade și Lareinty de Tholozan. Drept efect al acesteia, francezii Tholozan și Adam au plecat și ei de la Pipera.

După ce în timpul unei alarme, mecanicul lui Beroniade fusese ucis din neatenție de elicea pornită a avionului, sublocotenentul Lareinty de Tholozan a apărut, pentru a-i spune căpitanului român că îi lipsesc gloanțele pentru mitralieră. Avionul respectiv fiind condus exclusiv de către francezi, tocmai ofițerului francez îi revenea însă obligația de a se asigura că are tot ce-i trebuie, astfel că Beroniade a găsit situația absurdă și i-a răspuns sarcastic francezului: „- Nu ai gloanțe pentru mitralieră? Atunci, du-te și te plimbă!”.

Grava criză a fost aplanată cu diplomație de către șeful aeronauticii militare române, prin numirea căpitanului Beroniade în altă funcție, în timp ce locotenentul Chambe a fost promovat drept comandant al Escadrilei de Luptă.

În perioada 15/28 septembrie – 14/27 octombrie Beroniade a comandat Grupul de aviație „Brașov”. La 19 septembrie/2 octombrie 1916, Beroniade a pilotat un avion neînarmat, într-o misiune de patrulare și supraveghere ariană executată la altitudine joasă în zona podului de la Flămânda, pe care trupele române treceau Dunărea. Fiind interceptat de un avion inamic de recunoaștere, ofițerul român a reușit făcând manevre agresive, să determine avionul inamic să se retragă. În foaia sa calificativă pe anul 1916, maiorul Gheorghe Rujinschi – în calitate de comandant al Corpului de Aviație, a notat că Beroniade a fost singurul care a atacat avioanele inamice care au venit la București, precum și pe cele care au atacat la Flămânda.

Explicația celor consemnate de Rujinschi se regăsește în faptul că în perioada Operațiunii de la Flămânda, deși avioanele de bombardament germane care decolau de la Razgrad au provocat trupelor române mari pierderi în oameni și tehnică, bombardându-le continuu, totuși avioanele românești n-au luptat, ele nefiind înarmate. Nici chiar în momentul în care germanii au bombardat aerodromul de la Dadilov, distrugând cinci avioane românești, aviația română nu a reacționat. La rândul lor, piloții din escadrila rusă au refuzat să angajeze lupta cu aviatorii germani. Singurul avion, care a pornit în întâmpinarea agresorilor, a fost cel pilotat de Constantin Beroniade.

Citeste articolul integral pe Adevarul.ro