Curse aeriene regulate între Târgu Jiu și Bucureşti…dintr-un alt secol

8 min de citit

În perioada interbelică, la Târgu Jiu, un mic orăşel de provincie, a existat un avion care efectua curse Târgu Jiu – Bucureşti, deşi în localitate nu exista un aeroport. Călătoria cu avionul dura doar o oră şi jumătate, faţă de 12 ore cât era cu trenul, iar preţul călătoriei era mai mic faţă de transportul feroviar.

În anul 2020, călătoria cu trenurile CFR între Capitală și orașul Mesei Tăcerii a lui Brâncuși durează undeva între cinci și șase ore, aproximativ jumătate faţă de cât era acum peste 80 de ani, și în mod evident cursele aeriene dintre Târgu Jiu şi Bucureşti nu mai există.

Prințul și aviatorul român George Valentin Bibescu, senator în Parlamentul României din partea judeţului Gorj, a lansat în anul 1933 ideea unei curse aeriene regulate între cele două orașe și a decis să sprijine la propriu această idee, donând el însuși un avion de tip Stinson JR Model S (YR-GVB). Ziarul „Gorjeanul“ scrie despre acest eveniment aviatic într-un articol al vremii:

„Domnia sa, într-un lung sbor ce a făcut în lumea întreagă – în calitatea sa de preşedinte al Federaţiei Aeronautice Internaţionale – a achiziţionat un avion tip american «Stinson». Acest avion, distinsul senator de Gorj, l-a făcut danie judeţului nostru, cu recomandaţia de a se organiza cu el, de către Aviaţia civilă, curse regulate între Tg. Jiu – Bucureşti. Vom avea astfel fericitul prilej ca, – cu o sumă ce nu va trece costul unui bilet de tren, – să parcurgem drumul până în Capitală în maximum două ore, – nu în 12 ca acum, cu trenul“.

Autoarea Paula-Cristina Vasiloiu a prezentat în lucrarea „Avion la Târgu Jiu în Perioada Interbelică“, publicată în volumul „Litua“ al Muzeului Judeţean, textul scrisorilor adresate de către Prințul Bibescu, cu ocazia donaţiei, Ministrului Aerului şi Prefectului judeţului:

„Domnule ministru şi iubite camarade,

Am plăcerea de a vă anunţa că dăruiesc avionul meu Stinson Aviaţiei Civile, în următoarele condiţiuni: acest avion va servi exclusiv pentru a înjgheba o legătură aeriană între Bucureşti — Târgu-Jiu – Bucureşti.

Acest avion l-am cumpărat din diurnele mele senatoriale, socotind că cinstea de a fi alesul Gorjului este destul de mare prin ea însăşi pentru ca diurnele primite să slujească judeţului care m-a ales.

Vă rog să primiţi, domnule ministru, cea mai călduroasă strângere de mână.

Principele Bibescu

§

Domnule Prefect,

Am deosebita plăcere de a aduce la cunoştinţa dvs. că am cumpărat, din diurnele ce am primit ca senator, pe anul curent, un avion pe care îl dăruiesc Aviaţiei Civile în scopul bine definit de a face legătura regulată Bucureşti şi Târgu-Jiu.

Acest avion pe care îl vom boteza «Gorjul» şi care poartă ca litere de înmatriculare iniţialele mele, va putea fi pus în circulaţie imediat ce aerodromul din spatele cazărmilor va fi amenajat de dvs. Vă rog, domnul prefect, să luaţi măsurile necesare şi să-mi comunicaţi data când aeroportul va fi gata, pentru a fixa, în înţelegere cu dvs. ziua în care, aducând avionul la Târgu-Jiu, vom inaugura această linie şi vom boteza avionul.

Primiţi domnule prefect, încredinţarea deosebitei mele consideraţiuni.

Principele Bibescu

Rămâne acum de văzut cum înţeleg autorităţile noastre să ofere sprijinul lor, pentru definitivarea organizării acestei linii aeriene“.

O cursă aeriană pe ruta Târgu Jiu – Bucureşti costa mai puţin decât o călătorie cu trenul. Inaugurarea cursei aeriene cu avionul botezat „Gorjul” a avut loc în data de 28 septembrie 1933. Un articol publicat în ziarul ”Gorjeanul” două zile mai târziu, este descris evenimentul istoric pentru ”urbea locală”:

„Un public numerous, în frunte cu şefii autorităţilor locale, şi cu d. deputaţi col. Petrescu şi Mischie, aşteptau sosirea distinşilor oaspeţi, în câmpul Preajba. Au fost primiţi în sunetul muzicei militare şi cu nesfârşite urale, pornite din piepturile celor de faţă. A urmat slujba religioasă, oficiată de către pr. Gr. Prejbeanu, protoereul judeţului şi Aur. Bărbiei, botezându-se noul avion dăruit Gorjului, care este cel mai elegant şi mai modem aparat al aviaţiei noastre civile. Pr. Gr. Prejbeanu, aduce cuvinte de bine-meritată laudă distinsului donator, pe care îl dă pildă semenilor. În numele bisericii binecuvintează avionul, rugând pe Dumnezeu să-l ferească de nenorociri, iar donatorului – care a dat atâtea dovezi de bun roman şi creştin – îi urează viaţă îndelungată, pentru binele judeţului nostrum şi al neamului întreg. D. Alex. Popescu, prefectul judeţului, salută oaspeţii în numele gorjenilor şi aduce călduroase mulţumiri Principelui Bibescu pentru darul făcut Gorjului, – adevărat dar princiar. D. Colonel Chiliman, command. garnizoanei, spune că armata, alături de populaţia Gorjului, sărbătorescu acest fericit eveniment. Gorjului – acestui judeţ sărac, dar bogat în virtuţi alese i-a fost dat, prin gestul mărinimos al Principelui Bibescu, să se numere printer primele judeţe care să aibă legătură cu avionul. Vorbitorul aminteşte de jertfele Gorjului făcute pe altarul aviaţiei prin căpitanii Craiu şi Romeo Popescu şi urează mulţi ani prinţului donator.

Răspunsul Prinicipelui Bibescu

Cu modestia ce-l caracterizează şi viu mişcat, Principele Bibescu şi-arată fericirea că a putut face dar Gorjului, – care e leagănul înaintaşilor săi – un avion, înlesnind astfel comunicaţia cu capital ţării, – comunicaţiei atât de anevoiasă astăzi cu trenul. – «Din clipa în care am fost cinstit cu demnitatea de preşedinte al aviaţiei internaţionale, – spune principele – m-am trudit să fiu de cât med mare folos ţării mele. De asemenea m-am simţit dator să-mi arăt gratitudinea faţă de judeţul care m-a învestit cu onoarea de ales al său în Senatul Ţării. Deşi aşi fi vrut să-i dau în dar un avion mare şi puternic, din cauza greutăţilor timpurilor ce trăim, a trebuit să mă mulţumesc cu această pasăre mai mică, dar pe care v-o dau din toată inima. S-o stăpâniţi sănătoşi şi s-o folosiţi cu încredere!» D. Cantacuzino-Paşcanu, directorul aviaţiei civile, aduce salutul instituţiunii ce conduce şi al d-lui Irimescu, ministrul aerului. Arată rolul aviaţiei în timp de pace şi-n timp de răsboi. Subliniază frumuseţea gestului principelui donator, – gest ce ar trebui să găsească cât mai mulţi imitatori“.

Paula-Cristina Vasiloiu arată în studiul prezentat că pe data de 2 octombrie 1933 au început cursele regulate, cu plecarea de la Bucureşti- Pipera, la 8 dimineaţa, iar din Târgu-Jiu cu plecarea la ora 4 după masa. Distanţa Bucureşti – Tg. Jiu se parcurgea, fără escală, într-o oră şi jumătate. Preţul unui bilet de călătorie era de 500 lei, mai ieftin decât pe căile ferate. Plecarea din Târgu-Jiu se făcea din câmpul Preajba, amenajat în acest scop.

Presa vremii mai scria:

„S-a inaugurat linia aeriană Bucureşti – Tg. Jiu, care dă posibilitatea locuitorilor oraşului de provincie să fie într-o oră în Capitală, unde au să-şi aranjeze interesele şi totodată bucureştenilor să viziteze fără pierdere de timp în tren, pitoreasca regiune a Gorjului. La acest lucru ne gândim în primul rând ca bucureşteni. Cine a văzut odată mănăstirea Tismana, minumea Polovragilor, Cascada «Vai de ei» a rămas în suflete cu dorul acelor locaşuri cărora li se potriveşte versurile lui Gh. din Moldova scrise pentru munţii Neamţului, «Am venit întreg aice Şi mă-ntorc pe jumătate».

Dar posibilitatea unei asemenea revederi a fost până acum extrem îngreuiată. Legătura de cale ferată dintre Bucureşti-Tg.-Jiu prin schimbarea trenului la Filiaşi şi ceasuri de aşteptare în acea gară, e anevioasă, orele de sosire şi plecare a trenurilor astfel întocmite, încât să nu-ţi mai rămână timp de o excursie duminicală prin împrejurimile atât de pitoreşti ale Tg.- Jiului.

Avionul „Gorjul“ deschide perspective noului turismului român şi ar fi de dorit, ca cei în drept, care au avut frumoasa iniţiativă a inaugurării liniei aeriene, să se gândească şi la acest lucru în fixarea orariului de plecare şi sosire a avioanelor. Dacă vara a fost anul acesta vitregă cu noi, toamna în schimb se arată mai blajină ca oricând, vrând parcă să răscumpere ponoasele lunilor estivale cu belşug de soare şi cer albastru. Vacanţa s-a terminat însă. Toată săptămâna orăşeanul şi-o petrece printre ziduri. Să evadăm Duminica în pădurile arămii ale Gorjului, pe stâncile lui romantice şi să evadăm într-acolo cu cel mai modem şi practic mijloc de locomoţiune, care îmbină atât de fericit romantismul nostalgiilor de veacuri, cu perfecţiunea tehnicei modeme, pasărea de oţel: Avionul“.

Avion de tip Stinson Junior SM-2

Prințul Bibescu s-a născut la București, la 3 aprilie 1880, fiind nepotul domnitorului Gheorghe Bibescu. În 1905 s-a căsătorit cu Martha Lahovary, viitoarea celebră scriitoare, Martha Bibescu. De timpuriu a manifestat un mare interes în domeniul aviației. Dupa ce a urmărit zborul demonstrativ al lui Louis Blériot la București, în 18 octombrie 1909, Bibescu a plecat la Paris și s-a înscris la școala de pilotaj a acestuia, obținând la data de 23 ianuarie 1910, licența de Pilot Internațional cu numărul 20. Între anii 1911-1912, a deținut funcția de comandant al scolii de pilotaj de la Cotroceni. A fost unul dintre fondatorii Federatiei Aeronautice Internaționale (Fédération Aéronautique Internationale – FAI) la care, între anii 1927 si 1930, a deținut funcția de vice-presedinte, iar între anii 1930 si 1941, pe cea de președinte. A fost co-fondator al Clubului Automobilistic Roman (1901) – Romania fiind una dintre primele 6 țări din lume care au organizat curse auto – și al Comitetului Olimpic Român (1914). George Valentin Bibescu este fondatorul Aeroportului Băneasa din București, amplasat pe fosta moșie a mătușii sale, Maria Bibescu (azi cartierul Băneasa). A murit la București la 2 iulie 1941 și este înmormântat la Mogoșoaia.